1 Mai 2024: Întăriți lupta antiimperialistă în slujba Revoluției Proletare Mondiale!

We publish this unofficial Romanian translation of the 1st of May declaration of the ICL.

Proletari din toate țările, uniți-vă!

1 Mai 2024: Întăriți lupta antiimperialistă în slujba Revoluției Proletare Mondiale!

Liga Comunistă Internațională (LCI) transmite salutul său proletar de clasă înflăcărat muncitorilor și popoarelor și națiunilor asuprite din întreaga lume cu ocazia zilei de 1 Mai 2024. În timp ce imperialiștii își intensifică atacurile asupra maselor și se orientează tot mai mult spre rezolvarea problemelor lor folsoisnd din ce în ce mai multe războaie de agresiune, popoarele luptă și rezistă, reușind, de asemenea, să ducă la îndeplinire contraofensive. Cu mândrie revoluționară salutăm cu acest important prilej războaiele populare care sunt purtate astăzi în Peru, India, Turcia și Filipine sub conducerea partidelor comuniste, reprezentând cea mai avansată formă de luptă împotriva imperialismului și fiind lumina strălucitoare a revoluției proletare mondiale. De asemenea, salutăm cu mândrie lupta eroică a mișcării de rezistență națională din Palestina, care luptă cu curaj împotriva agresiunii brutale și genocidare a statului sionist israelian, care primește sprijin din partea unei mari părți a imperialismului, în special din partea imperialismului american, și prin aceasta este un exemplu pentru toate popoarele asuprite și exploatate, care arată că o țară mică poate lupta împotriva unui inamic aparent copleșitor. Liga Comunistă Internațională cheamă forțele revoluționare, în această zi de 1 Mai 2024, să ridice și să dezvolte lupta pentru îndeplinirea marilor sarcini ale luptei revoluționare. Ziua de 1 Mai 2024, ziua internațională a luptei proletariatului, trebuie să exprime unitatea comuniștilor sub marxism-leninism-maoism în eforturile lor de a-și asuma pe deplin rolul de “cei mai avansați ai clasei” – combinat cu obiectivul ferm de a întări și de a construi în continuare organizația internațională a proletariatului!

Criza generală a imperialismului acutizează toate contradicțiile fundamentale din lume

1 Mai 2024 are loc în contextul intensificării contradicțiilor fundamentale din lumea actuală, în special a contradicției principale dintre popoarele și națiunile asuprite și imperialism. Adâncirea crizei generale a imperialismului dezvăluie din ce în ce mai mult adevărata sa natură, care nu are nimic de oferit maselor populare decât mizerie, sărăcie, moarte și declin. În timp ce cei mai bogați cinci oameni din lume și-au dublat prada din 2020, aproape cinci miliarde de oameni au devenit mai săraci în aceeași perioadă. Intensificarea războaielor și conflictelor imperialiste, creșterea enormă a prețurilor la alimente și energie și șomajul galopant continuu au crescut numărul celor forțați să sufere de foamete acută cu încă 117 milioane numai în 2022. Acest lucru se manifestă în forma sa cea mai concentrată în India, cu 70% din creșterea globală a sărăciei și a foametei. Recent, imperialismul și-a arătat încă o dată fața criminală în Gaza, unde peste 34 de mii de oameni au fost uciși și peste 1,2 milioane de oameni sunt forțați să sufere de foamete acută deja de șase luni. Concentrarea piețelor a atins un maxim istoric, iar astăzi vedem și mai clar ce înseamnă “puterea monopolului combinată cu puterea statului”. În agroindustrie, două grupuri monopoliste (Monsanto și Dupont) controlează în prezent 40 % din piața mondială a semințelor. Ea este și mai concentrată în “Big Tech”, unde Meta, Alphabet și Amazon și-au împărțit 75 la sută din piața globală, urmate de monopolurile de investiții, precum BlackRock, care, împreună cu statele imperialiste, cumpără teritorii și regiuni întregi din țările asuprite.

Situația revoluționară se dezvoltă în mod inegal în întreaga lume

Spre deosebire de starea de spirit pesimistă pe care încearcă să o genereze conducătorii acestui sistem reacționar și antipopular de exploatare și jefuire, precum și cei care se îndoiesc de forța destructivă și constructivă a maselor, noi, comuniștii, avem astăzi mai multe motive să privim cu optimism spre viitor. În paralel cu intensificarea crizei structurale a sistemului imperialist, găsim în fiecare parte a lumii rezistențe și revolte uriașe împotriva agresiunii crescânde a imperialiștilor și a lacheilor lor împotriva clasei muncitoare, a țărănimii, a săracilor, a popoarelor asuprite și a națiunilor asuprite. Criza generală a capitalului în etapa sa imperialistă a atins un nou punct culminant, iar erupțiile și tulburările de proporții majore îi zguduie pe imperialiștii din întreaga lume și îi determină să lanseze atacuri și mai agresive împotriva proletariatului mondial, a popoarelor și națiunilor asuprite. Imperialiștii și lacheii lor nu sunt capabili nici măcar să mențină contradicțiile agravante ale sistemului la un nivel “controlabil”. Acest sistem este atât de putred și contradicțiile s-au dezvoltat într-o asemenea măsură, încât perioada în care au putut obține rezultate cu “soluțiile obișnuite” sub forma unei exploatări aprofundate a clasei muncitoare și a popoarelor și națiunilor asuprite s-a încheiat. Ei vor să depășească criza sistemului imperialist prin extinderea războaielor nedrepte și să transforme contradicțiile tot mai profunde pe axa și în slujba propriilor interese. “Programele imperialiste de salvare de criză” sunt departe de a putea reprezenta o soluție pentru criza sistemului, ci, dimpotrivă, adâncesc contradicțiile existente și duc la o nouă intensificare a crizei generale.

În țările asuprite, punctele fierbinți ale revoluției proletare mondiale, criza capitalismului birocratic se adâncește în mod inegal, ceea ce generează crize politice de proporții uriașe în mari părți ale Africii, Asiei și Americii Latine. Au avut loc mari explozii și convulsii ale luptelor de masă în Bangladesh, Senegal, Ecuador și Columbia. De asemenea, mișcările țărănești continuă să se dezvolte pe o scară semnificativă, așa cum am văzut în India, Mexic sau Brazilia, favorizând condițiile pentru revoluția agrară ca parte a noii revoluții democratice și demonstrând că, oriunde țărănimea se află sub conducere proletară, rolul ei ca forță principală a noii revoluții democratice împotriva imperialismului, feudalismului și capitalismului birocratic devine clar. Mișcările de eliberare națională, cum ar fi cele din Manipur, Irlanda și Kurdistan, pentru a numi doar câteva, se dezvoltă în ciuda atacurilor dure ale inamicului și, de asemenea, dezvoltă contraofensive și obțin victorii, cum ar fi în Afganistan împotriva imperialismului american, în Mali, în principal împotriva imperialismului francez, iar acum, cu o nouă etapă în lupta pentru eliberarea Palestinei împotriva agresiunii sioniste susținute de SUA (și de alți imperialiști).

Inflația și creșterile masive ale costurilor produselor de primă necesitate nu numai că au dus la mari lupte în țările asuprite, dar au intensificat și luptele clasei muncitoare și a altor mase populare din țările imperialiste, cum ar fi grevele de lungă durată din sectorul transporturilor din Marea Britanie și Germania sau revoltele impresionante ale proletariatului francez. În SUA, anul 2023 a marcat cel mai mare număr de mari întreruperi de activitate din ultimii 20 de ani, iar recent s-a remarcat revolta studențească din universitățile nord-americane în apărarea cauzei palestiniene și împotriva ajutorului acordat de guvernul lui Biden genocidului sionist. Monopolizarea în continuare a piețelor, reducerea serviciilor publice și creșterea simultană a ratelor dobânzilor și a prețurilor la energie agită tot mai mult și straturile intermediare mic-burgheze, care reprezintă – sub o conducere corectă – o importantă rezervă și un aliat pentru proletariat. În plus, și mișcarea agricultorilor din multe țări europene, care continuă până în prezent, nu numai că a reușit să respingă atacurile individuale, dar reflectă și pierderea tot mai mare a influenței claselor conducătoare asupra păturilor mic-burgheze ale poporului. Adâncirea profundă a crizei generale s-a concentrat într-o criză politică tot mai profundă, în care conducătorii sunt din ce în ce mai puțin capabili să continue ca înainte, iar cei oprimați sunt din ce în ce mai puțin dispuși să continue ca până acum. Militarizarea, fascizarea și intensificarea represiunii devin o tendință comună a imperialiștilor, care încearcă să înlocuiască drepturile fundamentale și democratice de bază, cum ar fi libertatea de exprimare, cu o cenzură legală din ce în ce mai mare și interdicții de protest popular. Spectacolele pregătite în acest an de clasele conducătoare în cadrul unui șir de alegeri (SUA, UE, India etc.), încercând să afișeze o “mască democratică”, le vor adânci și mai mult criza politică, iar comuniștii și forțele revoluționare trebuie să folosească aceste ocazii pentru a desfășura campanii de boicotare activă a alegerilor, pentru a întări și conduce masele în lupta lor spontană împotriva opresiunii și exploatării. Vedem clar că acutizarea tuturor contradicțiilor antagoniste din situația obiectivă mondială sunt propulsate în principal din cauza contradicției principale de astăzi, contradicția dintre popoarele și națiunile asuprite și imperialism, maturizând condițiile pentru dezvoltarea revoluțiilor, care este tendința principală în lumea de astăzi.

Contradicțiile interimperialiste bat tobele războiului mondial

Criza generală este evidentă în special în tendința de declin a imperialismului american, al cărui statut de superputere hegemonică mondială continuă să se destrame. Această schimbare în echilibrul internațional al puterilor, care își găsește rădăcinile în principal în contradicția cu popoarele și națiunile asuprite, sporește semnificativ și contradicțiile interimperialiste în perioada actuală și sporește tendința spre o agresiune militară mai mare și mai directă pentru reîmpărțirea sgerelor de influență între imperialiști. Războiul din Ucraina, conflictele din Taiwan și din Pacificul de Sud, precum și din Orientul Mijlociu sunt premoniții clare ale tendinței imperialiștilor către un nou război mondial, chiar dacă acesta nu este iminent în prezent. Militarizarea și înarmarea imperialistă au atins o amploare nemaiîntâlnită de la cel de-al doilea război mondial încoace, acestea fiind avansate în principal de către imperialismul american, urmat de Rusia imperialistă și China social-imperialistă. Imperialismul american se află în fruntea acestui fenomen și, cu ajutorul NATO, pe care îl conduce, și al noilor alianțe militare în special, încearcă să își supună forțele aliate propriilor interese strategice – pentru a încercui și mai mult Rusia și pentru a limita expansiunea și a încercui pe concurentul său, China social-imperialistă. Aruncarea în aer a conductei North Stream 2 (în Marea Baltică) sau sancțiunile împotriva “statelor partenere” demonstrează că orice alianță imperialistă este doar o alianță între prădători și competitori. Din nou, imperialiștii își arată în fața popoarelor și maselor asuprite din lume natura lor putredă, iar acestea învață încă o dată că “imperialiștii nu-și vor lepăda niciodată cuțitele de măcelar, că nu vor deveni niciodată Buddha, până la pieirea lor”. (Președintele Mao Țze-Dun). Comuniștii trebuie să denunțe și să demaște reînarmarea și militarizarea imperialistă ca pregătire a unui nou război mondial imperialist, să susțină și să dezvolte mobilizările, activitățile și grevele maselor ca acțiune de pregătire a războiului revoluționar. Cu toate acestea, instigările la război ale imperialiștilor nu trebuie să întunece viziunea comuniștilor, ei trebuie să se înțeleagă că lupta spontană a maselor populare împotriva pregătirilor de război imperialist trebuie să fie îndreptată cu fermitate împotriva imperialismului, ca forță de luptă, deoarece războiul imperialist nu poate fi împiedicat decât prin revoluție, sau mai degrabă războiul imperialist va continua să alimenteze tendința principală a revoluției. Prin urmare, comuniștii trebuie să se bazeze cu tărie pe învățătura tovarășului Stalin: “Pentru a elimina inevitabilitatea războaielor, imperialismul trebuie distrus”. Tulburările și erupțiile din sistemul imperialist mondial sunt expresia perioadei de declin și prăbușire a acestuia, deci comuniștii trebuie să lupte cu fermitate împotriva iluziilor și teoriilor privind “prăbușirea” automată a imperialismului și să continue cu perseverență pe calea reconstituirii sau consolidării în continuare a partidelor comuniste ca instrument decisiv pentru cucerirea puterii politice, aplicând principiul că “tot ce este reacționar este la fel; dacă nu-l lovești, nu cade”.

Situație favorabilă impulsionării luptelor antiimperialiste

Contradicțiile din ce în ce mai acute au dus la un nou avânt al mișcărilor și luptelor antiimperialiste din partea proletariatului mondial și a popoarelor și națiunilor asuprite, care au atins un nou nivel în ceea ce privește frecvența, amploarea și dimensiunea. Contraofensiva mișcării eroice de eliberare națională din Palestina nu numai că a deschis o nouă perioadă în lupta pentru eliberarea Palestinei, dar a îmbunătățit și condițiile pentru mișcarea antiimperialistă la nivel mondial, ceea ce demonstrează încă o dată că mișcările de eliberare națională sunt o parte esențială a revoluției proletare mondiale. Așa-zisul Orient Mijlociu a devenit din nou un butoi cu pulbere, în care actualul genocid al statului sionist de apartheid în Gaza, cu ajutorul sponsorilor săi americani, nu face decât să arunce gaz pe focul mișcărilor naționale de rezistență din întreaga regiune, ceea ce nu numai că limitează semnificativ punerea în aplicare a planurilor imperialiștilor, în special ale SUA, dar îi pune și pe conducătorii birocratico-capitaliști din aceste țări într-o situație dificilă și îi desființează ca marionete ale intereselor imperialiste. Începând din regiunea arabă, s-a dezvoltat o mișcare de solidaritate de masă la nivel mondial, care continuă până în prezent și a cărei compoziție și orientare sunt puternic influențate de condițiile naționale. Timp de luni de zile, sute de milioane de oameni din peste optzeci de țări din întreaga lume au luat parte la aceste demonstrații, iar în unele țări au avut loc demonstrații la care au participat peste un milion de persoane. Comuniștii au sarcina crucială de a sprijini acest avânt al mișcării naționale și antiimperialiste și de a lupta pentru orientare și conducere. Comuniștii trebuie să conducă aceste mișcări, să aplice învățătura universală, conform căreia eliberarea națiunilor asuprite de sub dominația imperialistă este posibilă doar sub conducerea proletariatului, ca parte a revoluției noii democrații principala formă de revoluție din zilele noastre. Războaiele populare din Peru, India, Turcia și Filipine, care sunt conduse de partide marxist-leninist-maoiste, sunt o lumină strălucitoare în acest proces, deoarece sunt vestitorii noii puteri, dovedind valabilitatea universală a violenței revoluționare sub conducerea Partidului Comunist, astăzi sub forma războaielor populare, reprezentând, de asemenea, o lovitură dură împotriva revizionismului.

Necesitatea celor Trei instrumente și a conducerii Partidului Comunist

În toiul creșterii mișcării antiimperialiste și de masă, ni se demonstrează clar că comuniștii pot juca un rol de conducere în cadrul acestor lupte, se pot afirma în mijlocul acestor lupte doar dacă știu să aplice și să dezvolte corect cele trei instrumente strategice ale proletariatului: Partidul, Armata și Frontul Unit, dintre care Partidul este axa și conducerea. Reconstituirea sau construirea în continuare a partidelor comuniste este sarcina decisivă pentru progresul Revoluției Proletare, pentru construirea socialismului, prin Dictatura Proletariatului, care, din nou, este instaurat prin Revoluția Socialistă, iar în perspectivă – Revoluțiile Culturale Proletare până la comunism. Reconstituind sau consolidând în continuare Partidul Comunist ca axă, comuniștii trebuie, de asemenea, să lupte pentru conducerea proletariatului în luptele antiimperialiste, democratice sau economice ale maselor largi, organizând sau pregătind masele pentru marile și complexele sarcini ale revoluției. Frontul Unit, a cărui înțelegere cea mai profundă a fost dezvoltată în cadrul celei de-a treia etape a marxismului, marxism-leninism-maoismul, este una dintre cele “trei arme magice principale pentru înfrângerea inamicului”, o necesitate tactică și strategică pentru dezvoltarea revoluției, a cărei forță conducătoare trebuie să fie proletariatul: “În lumina ideilor lui Lenin, se poate observa că tactica concretă a partidelor proletare are ca scop organizarea maselor cu milioanele, mobilizarea maximă a aliaților și izolarea maximă a dușmanilor poporului, a imperialiștilor și a slugilor lor, pentru a atinge obiectivul strategic general al emancipării proletariatului și a poporului”. O aplicare corectă a Frontului Unit le va permite comuniștilor să facă pași mari în această situație și să-și lărgească în mod decisiv baza în rândul maselor – cu condiția unei lupte ferme împotriva devierilor de dreapta și de “stânga”, care fie aderă la mișcarea de masă și subminează rolul conducător al proletariatului, fie tratează Frontul Unit ca pe o simplă proclamație, ca pe o “manevră”. “Rolul conducător al Partidului Comunist în luptele clasei muncitoare trebuie să fie câștigat. În acest scop este necesar nu să vociferezi despre rolul conducător al comuniștilor, ci să câștigi încrederea maselor muncitoare prin munca de masă de zi cu zi și printr-o politică corectă”, ne învață tovarășul Dimitrov, care a adus contribuții decisive în lupta pentru o aplicare corectă a Frontului Unit în cadrul Internaționalei Comuniste. Tovarășul Dimitrov a avertizat, de asemenea, că o strategie și tactică comună a Frontului Unit antiimperialist nu pot fi pur și simplu transferate ca un șablon la situația națională din fiecare țară, ci pot fi aplicate corect doar ținând cont de condițiile respective: “În vedera formării unui amplu front unit de luptă antiimperialist (…) este necesar, înainte de toate, să se recunoască varietatea condițiilor în care se desfășoară lupta antiimperialistă a maselor, gradul diferit de maturitate al mișcării de eliberare națională, rolul proletariatului în cadrul acesteia și influența partidului comunist asupra maselor”. Crearea sau dezvoltarea ulterioară a unui Front Unit anti-imperialist trebuie abordată cu fermitate în slujba cuceririi puterii politice în fiecare țară și a dezvoltării revoluției proletare mondiale!

Un centru internațional marxist-leninist-maoist este esențial

În actuala situație mondială de erupții și convulsii în cadrul sistemului imperialist mondial, în mijlocul mișcărilor spontane de masă de diferite niveluri și caractere, cum ar fi mișcările antiimperialiste, luptele pentru drepturile democratice ale poporului sau mișcările de pace în curs de dezvoltare împotriva războiului imperialist, combaterea pacifismului și șovinismului, responsabilitatea comuniștilor de a lupta pentru a prelua un rol major sau de conducere în aceste lupte devine o necesitate urgentă pentru extinderea hegemoniei proletariatului în cadrul mișcărilor populare și naționale. Față de Mișcarea Comunistă Internațională, această situație impune astăzi o orientare internațională comună mai puternică a luptei antiimperialiste sub conducere proletară, motiv pentru care noi, Liga Comunistă Internațională, salutăm în mod explicit și ferm toate eforturile și demersurile care servesc și promovează o uniune tactică și strategică internațională a forțelor și mișcărilor antiimperialiste sub conducere proletară, prin care popoarele și națiunile asuprite, ca centre ale revoluției proletare mondiale, trebuie să-și asume o responsabilitate specială pentru dezvoltarea unor astfel de activități. Dezvoltarea activităților antiimperialiste, a căror axă trebuie să fie apărarea și susținerea Războaielor Populare, lupta împotriva războaielor și agresiunilor imperialiste, precum și apărarea drepturilor poporului, este în prezent de o importanță decisivă pentru a mări rândurile Ligii Comuniste Internaționale și pentru a lărgi baza partidelor și organizațiilor comuniste.

Comuniștii din întreaga lume sărbătoresc și luptă în ziua de 1 Mai 2024 în cadrul celui de-al 130-lea an de la nașterea președintelui Mao Țze-Dun. Odată cu președintele Mao Țze-Dun, mișcarea proletară și-a dezvoltat cea mai puternică și invincibilă armă a sa, ideologia sa, în cea de-a treia și nouă etapă a marxismului; marxism-leninism-maoismul, arma cu care proletariatul și popoarele lumii vor mătura imperialismul și reacțiunea de pe fața pământului. Cea de-a 130-a aniversare de la nașterea președintelui Mao Țze-Dun reprezintă și prima aniversare a înființării Ligii Comuniste Internaționale și, prin urmare, simbolizează măreața sarcină a comuniștilor de astăzi de a reunifica Mișcarea Comunistă Internațională pe baza marxism-leninism-maoismului, ideologia proletariatului internațional, atotputernică, pentru că este adevărată. Liga Comunistă Internațională reprezintă o mare realizare, evidențiind o luptă lungă și complexă pentru reunificarea comuniștilor la scară mondială. Prin urmare, trebuie să înțelegem în mod clar marea semnificație a existenței Ligii Comuniste Internaționale, favorizând condițiile pentru reunificarea comuniștilor din întreaga lume: “În cadrul Conferinței Internționale Maoiste Unificate, partide și organizații cu puncte de vedere diferite au putut atinge – prin lupta pe două linii, practicând unitatea, critica, unitatea într-un mod onest și tovărășesc – cea mai înaltă unitate ideologică și politică din ultimele patru decenii. Acesta este un exemplu temeinic că adevărații comuniști vor să se unească sub maoism! Divizarea proletariatului internațional este doar în interesul revizionismului și al reacțiunii. Declarația politică și principiile Ligii Comuniste Internaționale exprimă unitatea la care au ajuns în mod solid 15 partide și organizații din întreaga lume, este un mare pas înainte și reprezintă baza și punctul de referință pentru unificarea întregii Mișcării Comuniste Internaționale.”

Putem vedea clar că împrejurările pentru reunificarea Mișcării Comuniste Internaționale în acest 1 mai 2024 au devenit diferite de cele de acum câțiva ani. Înființarea Ligii Comuniste Internaționale în decembrie 2022 a deschis era unei noi perioade de luptă pentru reunificare, în care tendința de dispersie s-a transformat într-o tendință de unificare a comuniștilor. Înființarea LCI nu a încheiat lupta pentru unitate, dimpotrivă, a deschis o nouă etapă în “lupta organizată pentru reconstituirea Internaționalei Comuniste, sub comanda și conducerea maoismului”. Dorim să salutăm toate activitățile și contribuțiile partidelor și organizațiilor comuniste din întreaga lume care servesc la unirea și aprofundarea luptei pe două linii. Pe parcursul anului trecut, au avut loc zeci de campanii, evenimente, seminarii și discuții care au adoptat o poziție onestă și fermă în ceea ce privește necesitatea unificării internaționale a comuniștilor și, prin urmare, dorim să reînnoim apelul nostru: “Liga Comunistă Internațională nu va precupeți nici un efort pentru a stabili o relație directă cu toate partidele și organizațiile marxist-leninist-maoiste care doresc să lucreze în favoarea unității și nu pentru scindare și care apără cele trei principii de bază: 1. apărarea marxism-leninism-maoismului, 2. lupta împotriva revizionismului și 3. sprijinul pentru revoluția proletară mondială.”

Însăși ziua de 1 Mai este un produs al luptei pentru unificarea celor mai avansate forțe ale proletariatului internațional, care a fost condusă în acea perioadă de unul dintre fondatorii socialismului științific, Engels. Ea trebuia să fie un “indicator” pentru gradul de unificare și de forță al proletariatului internațional, o zi în care proletariatul internațional este mobilizat ca “o singură armată, sub un singur drapel, pentru un singur obiectiv imediat”. Să reprezentăm forța atotputernică a proletariatului ca fiind cea mai avansată și ultima clasă a istoriei, întruchipată de organizația sa, partidele comuniste, conduse sub cea mai avansată ideologie a sa, marxism-leninism-maoismul.

TRĂIASCĂ ZIUA DE 1 MAI, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A UNITĂȚII, A LUPTEI ȘI A SOLIDARITĂȚII PROLETARIATULUI!

TRĂIASCĂ EROICA REZISTENȚĂ NAȚIONALĂ DIN PALESTINA!

SIONIȘTI GENOCIDARI, SLUGI AI IMPERIALISMULUI YANKEU, AFARĂ DIN GAZA ȘI DIN TOATĂ PALESTINA!

TRĂIASCĂ CEA DE-A 130-A ANIVERSARE A NAȘTERII PREȘEDINTELUI MAO ȚZE-DUN!

TRĂIASCĂ MARXISM-LENINISM-MAOISMUL! JOS CU REVIZIONISMUL ȘI OPORTUNISMUL!

TRĂIASCĂ RĂZBOAIELE POPULARE DIN PERU, INDIA, TURCIA ȘI FILIPINE!

JOS CU RĂZBOIUL IMPERIALIST!

TRĂIASCĂ REVOLUȚIA PROLETARĂ MONDIALĂ!

Liga Comunistă Internațională

1 Mai 2024